vineri, 16 martie 2012

Simtome depresie


Simtome depresie



Persoana care are depresie se poate simti lipsita de speranta, trista sau nu mai poate simti placere in aproape nimic din ceea ce face. Se poate simti "daramanta" sau descurajata, plange usor. De asemenea poate fi irascibila sau anxioasa sau poate avea un nivel scazut de energie. Adeseori simptomele depresiei pot fi subtile la inceput. Poate fi dificil de recunoscut ca simptomele pot avea legatura intre ele si ca persoana respectiva ar putea avea depresie.

Cele mai semnificative doua simptome ale depresiei sunt:
- tristetea sau lipsa de speranta
- pierderea interesului sau a placerii in efectuarea majoritatii activitatilor din viata de zi cu zi.

Alte simptome pot fi:
- pierderea sau luarea in greutate din cauza modificarilor in apetitul alimentar
- creterea sau diminuarea nevoii de somn
- sentiment de neliniste si incapacitatea de a putea sta linistit sau din contra, sentimentul ca orice miscare necesita un mare efort
- senzatie de oboseala permanenta
- sentimente de vinovatie sau de devalorizare fara un motiv aparent
- ganduri recurente de moarte sau de suicid.

In cazul in care o persoana prezinta cel putin cinci din aceste simptome, pentru o perioada mai lunga de 2 saptamani si daca unul din aceste simptome este fie tristetea, fie pierderea interesului, persoana respectiva este diagnosticata cu depresie majora. Totusi, chiar daca sunt prezente mai putin de cinci simptome, poate fi vorba de o depresie si este nevoie de administrarea unui tratament.

In cazul in care sunt prezente 2 pana la 4 simptome pe o perioada de cel putin 2 ani (la copii - 1 an), poate fi vorba de o forma de depresie pe termen indelungat, numita tulburarea distimica (distimia). Numeroase femei pot avea modificari ale dispozitiei inainte de menstruatie. Simptome premenstruale fizice si emotionale care interfera cu relatiile interpersonale sau cu responsabilitatile cotidiene sunt cunoscute sub denumirea de sindrom premenstrual (SPM). Totusi, femeile care prezinta simptome premenstruale fizice si emotionale care interfera serios cu viata cotidiana pot avea o forma de depresie, denumita tulburare premenstruala disforica.

Multi medici, de obicei generalisti, consulta persoane care prezinta simptome generale care pot fi dificil de atribuit unei depresii. Aceste simptome, care apar in mod frecvent in depresie, pot fi:
- dureri de cap si alte dureri cu diferite localizari
- probleme digestive, inclusiv constipatie si diaree
- pierderea interesului in activitatea sexuala sau incapacitatea de a mai avea o viata sexuala activa
- sentimente de anxietate sau de ingrijorare fara un motiv evident
- autoacuzarea sau acuzarea altora pentru starea de depresie
- lipsa miscarii sau a vorbirii timp de ore intregi.

Alte simptome de depresie pot fi:
- mancatul excesiv si castigul in greutate, care apar mai frecvent decat pierderea poftei de mancare
- cresterea duratei de somn, mai frecventa decat insomnia
- plans facil, manie, stare generala proasta, impreuna cu anxietate si stare de tensiune interioara
- uneori, o senzatie de ingreunare a bratelor sau a picioarelor
- sensibilitate excesiva la rejectie (respingere).

Depresia este o afectiune serioasa la persoanele de orice varsta, dar persoanele invarsta care prezinta simptome de depresie trebuie sa inceapa un tratament cat mai curand posibil. Depresia la varstnici poate duce la aparitia unei stari de confuzie sau a uitarii (Atentie! Unele medicamente pot provoca de asemenea aparitia acestor simptome).

De asemenea, depresia a fost identificata ca fiind un factor de risc semnificativ de deces la persoanele varstnice care au afectiuni cardiace. Este deosebit de importanta recunoasterea din timp a semnelor de avertizare ale depresiei, pentru ca persoana respectiva sa poata primi un tratament corespunzator cat mai devreme posibil.
Simptomele depresiei sunt adesea subtile la inceput. Poate fi greu de recunoscut ca aceste simptome pot avea legatura intre ele si ca ele pot fi datorate unei depresii.

La copii si la adolescenti simptomele depresiei sunt uneori diferite fata de cele aparute la adulti, ceea ca face ca diagnosticarea si inceperea unui tratament sa fie mai dificila.
Depresia poate duce la suicid. Semnele prevestitoare ale unei tentative de suicid se modifica cu varsta:
- semnele prevestitoare ale suicidului la copii si adolescenti pot fi: preocuparea in legatura cu moartea sau suicidul sau ruperea recenta a unei relatii
- semnele prevestitoare ale suicidului la adulti pot include: abuzul de alcool sau de alta substanta, pierderea recenta a slujbei sau divortul
- semnele prevestitoare ale suicidului la varstnici pot cuprinde: moartea recenta a partenerului de viata sau diagnosticarea de curand cu o boala severa, care ii poate scurta durata de viata.


Depresia


Depresia - tristetea patologica

Depresia este o tulburare a starii afective, care duce la aparitia unei trairi de tristete sau de pierdere a sperantei pentru o perioada indelungata de timp. Fiind mai serioasa decat un simplu episod de tristete, de suparare sau decat o traire temporara de scadere a energiei, depresia poate avea un impact semnificativ asupra bucuriei de a-ti trai viata, asupra capacitatii de munca, asupra starii generale de sanatate si asupra persoanelor apropiate.

Depresia se manifesta diferit de la o persoana la alta. Unii se simt "daramati" pentru o perioada lunga de timp, in timp ce la alte persoane trairile de depresie vin si pleaca. In cazul in care o persoana are episoade scurte de depresie usoara, aceasta poate fi capabila sa isi continue viata profesionala si sa faca fata activitatilor cotidiene. Totusi, daca persoana in cauza nu urmeaza o forma sau alta de tratament pentru depresie, este supusa riscului de a deveni din ce in ce mai depresiva sau de a se imbolnavi fizic. In cazurile severe de depresie, persoana respectiva poate ajunge la incapacitatea de a comunica, la incapacitatea de a efectua activitatile de rutina si chiar la suicid. In aceste cazuri, consultul unui specialist si urmarea unui tratament sunt esentiale.

Persoanele cu depresie pot fi refractare la ideea de a cauta ajutor deoarece considera ca acest lucru este o dovada de slabiciune personala sau un defect de caracter sau cred ca trebuie sa fie capabili sa iasa singuri din aceasta stare.
Astazi se stie ca depresia, ca si orice alta afectiune medicala, are o baza biologica si chimica. Tratamentul depresiei este sigur si de regula eficace chiar si in cazul persoanelor cu depresie severa.

Cauze

Ce anume cauzeaza depresia este un subiect intens studiat in prezent.
Expertii considera ca predispozitia genetica, impreuna cu evenimentele de viata stresante, afectiuni medicale, administrarea de medicamente sau alti factori, pot determina un dezechilibru al anumitor substante chimice din creier, denumite neurotransmitatori, ducand la aparitia depresiei.

Situatiile care pot declansa un episod de depresie sunt:
- unele medicamente, cum ar fi narcoticele folosite pentru indepartarea durerii sau steroizii; de obicei simptomele depresive dispar odata ce medicamentul este oprit
- tulburari ale secretiei hormonale, cum ar fi un dezechilibru al glandei tiroide sau suprarenale
- dezechilibre chimice, precum dezechilibrele nivelurilor sanguine ale calciului sau nivelurile scazute ale fierului (anemia)
- afectiunile indelungate (cronice), precum artrita, bolile cardiace sau cancerul
- infectiile, cum ar fi infectiile virale sau infectiile ficatului sau ale creierului
- factorii de stres majori, ca de exemplu moartea unei persoane dragi
- factorii de stres cronici, precum saracia, dificultatile familiale, probleme medicale grave proprii sau ale unei persoane apropiate.
- varstnicii care trec de la o viata independenta la o viata in care depind de ceilalti au adeseori depresie
- presiuni asupra copiilor si adolescentilor, din partea societatii sau a celor de aceeasi varsta
- consumul de alcool, de substante ilegale sau probleme in legatura cu abuzul de o substanta
- sindromul premenstrual cronic
- menopauza
-
durerea cronica
- stresul
- oboseala
- nasterea recenta.

Factori de risc

Anumiti factori cresc riscul de depresie. Daca o persoana are o ruda de gradul intai, cum ar fi tatal sau mama, cu depresie, riscul de aparitie a depresiei la persoana respectiva este de pana la trei ori mai mare decat in populatia generala.
Daca a existat in trecut un episod de depresie, probabilitatea de a face din nou depresie este mult mai mare.

Alti factori de risc pentru depresie sunt:
- afectiuni cardiace in trecut, precum boala arterelor coronare
- o afectiune severa, continua (cronica), cum ar fi diabetul zaharat, cancerul si durerea cronica
- probleme maritale
- consumul de alcool sau de droguri
- administrarea unor medicamente ce pot provoca simptome depresive, cum ar fi narcoticele pentru indepartarea durerii sau steroizii
- un eveniment de viata stresant, ca de exemplu pierderea unei persoane dragi sau intrarea in somaj (acest lucru este valabil mai ales la varstnici, care pot avea multi factori stresanti sociali, cum ar fi faptul ca devin dependenti de altii pentru a fi ingrijiti)
- anumite conditii medicale generale, precum anemia sau afectiunile tiroidiene
- o afectiune severa descoperita recent
- o interventie chirurgicala recenta
- un istoric de abuz sexual sau fizic in copilarie
- o ingrijorare excesiva, constanta sau o anxietate excesiva
- o tulburare de alimentatie
- o tulburare anxioasa.

Factori de risc suplimentari pentru depresie la femei sunt:
- nasterea recenta
- folosirea de anticonceptionale orale (la unele femei, contraceptivele pot imbunatati dispozitia)
- un istoric de tulburare disforica premenstruala (sindrom premenstrual sever).





joi, 23 februarie 2012

Stigmatizarea in boala mentala sau cu tulburari de sanatate mentala


Stigmatizarea in boala mentala sau cu tulburari de sanatate mentala


Se fac progrese mari in incercarea de indepartare a stigmatizarii persoanelor cu boli mentale sau tulburari de sanatate mentala. Intre timp pacientul poate urma cativa pasi de inlaturare a stigmatizarii.
Majoritatea pacientilor cu boli mentale au auzit, nu o data, cuvinte de genul "nebunule", "schizofrenicule" spuse de semenii lor. Sau au vazut cum acest tip de pacienti sunt tinta unor glume sau a unor personaje de televiziune in "camasi de forta".
Dar pacientul sau ruda unui pacient cu tulburare mentala, stie ca acestea nu sunt doar glume nevinovate. Ele perpetueaza stigmatizarea atasata tulburarilor de sanatate mintala. Stigmatizarea il poate face pe pacient manios sau suparat, si ii poate face pe cei din jur sa inteleaga gresit boala mintala. Dar in timp ce stigmatizarea din boala mintala poate fi dureroasa si rusinoasa, pacientul poate gasi modalitati sa se descurce cu ea sau sa o combata.

Stigmatizarea incepe cu etichetarea cuiva

Stigma este, prin definitie, o marca a dizgratiei sau a rusinii. Stigma are patru componente:
- etichetarea cuiva cu o anumita boala
- generalizarea persoanelor care au acea boala
- crearea unei divizari - grupul "nostru" al celor superiori si grupul "lor" al celor fara valoare, acest lucru determinand pierderea statutului in comunitate
- discriminarea persoanelor pe baza acestei etichetari.
Etichetarile pot fi folositoare, totusi, si nu sunt intotdeauna negative. In medicina, spre exemplu, diagnosticul este, in esenta, o etichetare. Eticheta poate fi o reasigurare ca acea conditie a pacientului are o cauza medicala, si il poate orienta pe acesta spre un tratament adecvat.
Etichetele nu determina intotdeauna stigmatizarea. Astazi, multe tulburari obtin acceptare si empatie. Cancerul de san este un astfel de exemplu. In trecut supravietuitoarele se simteau rusinate si tineau in secret afectiunea de teama de a nu fi stigmatizate. Astazi, supravietuitorii vorbesc deschis despre aceasta boala, strang fonduri sau poarta fundite sau bratari pentru a-si arata sprijinul.

De ce bolile mentale se confrunta cu stigmatizarea?

In timp ce majoritatea persoanelor nu ar glumi pe seama unei persoane cu cancer de san, afectiunile mentale raman deschise ridiculizarii.

Mental vs fizic

De ce continua stigmatizarea tulburarilor mentale? In primul rand, termenul "tulburare mentala" sugereaza ca nu este acelasi lucru cu boala medicala sau fizica. Pentru necunoscatori, cuvantul "mental" sugereaza ca boala nu este o conditie medicala legitima ci mai degraba o problema cauzata de propriile actiuni si alegeri ale bolnavului. Oamenii pot blama pacientul, spunandu-i "este doar in capul tau". Pot crede ca tulburarea mentala inseamna ca pacientul este slab sau lenes. Si mai cred ca pacientul ar trebui sa iasa din starea in care se afla. Astfel, chiar pacientul poate sa creada ca asa stau lucrurile.
In realitate, bolile mentale au cauze complexe, deseori un amestec de cauze genetice, biologice si experiente de viata - majoritatea acestor cauze depasesc controlul omului. Studiile neuroimagistice, spre exemplu, arata modificari fizice ale creierului asociate tulburarilor mentale. Studiile arata ca unele tulburari mentale apar la mai multi membrii ai aceleiasi familii, sugerand ca ele se datoreaza partial unor gene.

Crimele si violenta

Unii oameni cred, de asemeni ca un pacient cu o afectiune mentala este periculos si violent. Aceasta perceptie este deseori exagerata de mass-media care prezinta uneori infractorii in termeni vagi ca "bolnavi mental".
Statisticile, totusi, nu realizeaza o conexiune intre boala mentala si violenta. Majoritatea persoanelor care sufera de afectiuni mentale nu sunt nici violenti nici criminali.

Unele afectiuni sunt mai stigmatizante

Ca rezultat al acestui tip de perceptii gresite, stigmatizarea continua, iar bolile mentale raman unul din motivele de glume din cultura populara. Portrete negative ale unor persoane cu boli psihice alimenteaza teama, neincrederea si perceptia distorsionata. Acestea determina si mai multa stigmatizare, ducand la aparita unui cerc vicios.
Totusi, unele afectiuni mentale se confrunta cu mai multa stigmatizare decat altele. Schizofrenia, spre exemplu, este mult mai stigmatizata decat depresia. Este de obicei ridiculizata si determina mult mai rar compasiune. Depresia, pe de alta parte, este mai rar ridiculizata, poate si datorita reclamelor facute de firmele ce produc antidepresive, facand astfel boala mai cunoscuta si mai acceptata.

Efectele negative ale stigmatizarii

Pentru unele persoane cu boli mentale, consecintele stigmatizarii pot fi devastatoare - in unele cazuri, sunt mai rele decat boala in sine. Unele din efectele negative ale stigmatizarii includ:
- incercarea de a pretinde ca nu este nimic in neregula
- refuzul de a cauta tratament
- respingerea de catre familie si prieteni
- probleme in gasirea unui serviciu sau discriminarea
- dificultati de gasire a unei locuinte
- pot fi subiectul violentei fizice sau al hartuirii
- acoperire a asigurarilor de sanatate neadecvata pentru boala mentala

Cum pot face fata pacientii stigmatizarii?

Dupa ce ca au deja o problema ei trebuie sa invete cum sa fac fata stigmatizarii f tare ...
Discutiile deschise pot ajuta la disparitia stigmatizarii

Totusi, nu toate lucrurile sunt rele. Astazi, stigmatizarea ce inconjoara tulburarile mentale se erodeaza incet. Acest lucru se datoreaza in parte intelegerii bolii mentale de catre public si a bazelor biologice pe care multe dintre acestea le au. Pe masura ce se descopera cauzele afectiunilor mentale si tratamente mai bune, stigmatizarea ar putea sa scada si mai mult.
In plus, multe persoane celebre si oameni publici au discutat deschis experientele proprii cu diverse afectiuni psihice. Acest lucru poate ajuta la scoaterea afectiunilor psihice din coltul rusinii.

Deci, ce se poate face cu stigmatizarea?

Pacientul cu afectiuni psihice poate decide cui sa spuna despre suferinta, daca sa spuna si cat sa spuna. Poate sa se simta mai bine daca nu spune nimic nimanui despre boala. Pe de alta parte, daca pacientul se confeseaza persoanelor in care are incredere, ar putea gasi compasiunea, suportul si acceptarea de care are multa nevoie.
Unii pacienti isi doresc sa combata activ stigmatizarea. Altii s-ar putea simti bine doar daca ii fac pe cei dragi constienti de boala psihica reamintindu-le cat de daunatoare sunt glumele si stereotipurile. Iar pentru pacientii care se simt in stare sa-si asume incercari si riscuri mai mari, poate decide sa-si faca cunoscut propriul caz.

In oricare dintre cazuri, iata cateva cai de a ajuta in eradicarea stigmatizarii:
- Urmarea unui tratament adecvat. Este bine ca pacientul sa caute tratament adecvat pentru boala fara sa-i fie teama de stigmatizare. Pentru unii pacienti, precizarea diagnosticului poate oferi usurare deoarece nu trebuie sa se mai ascunda si incepe sa inteleaga ca nu este singur cu boala sa - multe alte persoane prezinta aceeasi boala.
- Inconjurarea de persoane care sa-i ofere sprijin. Deoarece stigmatizarea poate duce la izolare sociala, este important ca pacientul sa mentina legaturile cu familia si prietenii care sunt intelegatori. Izolarea il poate face pe pacient sa se simta si mai rau.
- Sa-si faca cunoscute asteptarile. Este posibil ca oamenii sa nu stie cum sa acorde sprijin unei persoane cu afectiune mentala, chiar daca isi doresc sa ajute. Se recomanda ca pacientul sa le ofere sugestii specifice si sa le reaminteasca sa folosesca un limbaj respectuos si adecvat.
- E bine ca pacientul sa nu se confunde cu boala. Un om nu este boala pe care o are. Deci in loc sa spun "sunt bipolar" este mai indicat sa spuna "am tulburare bipolara"; in loc sa se numeasca "un schizofrenic" sa se numeasca "o persoana cu schizofrenie", sa nu spuna "sunt depresiv" ci "am depresie".
- Sa imparta cu cei din jur propriile experiente. Vorbitul in diverse ocazii ii poate incuraja pe altii sa infrunte aceleasi probleme si de asemeni, poate ajuta la educarea publicului despre bolile psihice. Pentru a obtine incredere pacientul poate incepe sa vorbeasca despre aceste trairi in cadrul unor grupuri mici cum sunt grupurile de suport.
- Monitorizarea mass-mediei. Este bine ca pacientii care vad sau afla despre povestiri stigmatizante, glume, filme, spectacole de televiziune sau chiar felicitari cu continut stigmatizant pentru persoanele care sufera de afectiuni mentale, sa scrie scrisori de protest care identifica problema si ofera solutii.
- Implicarea in grupuri care lupta pentru drepturile pacientilor cu afectiuni psihice. Exista grupuri locale care lupta impotriva stereotipurilor vechi, informarii gresite si portretizarii lipsite de respect a persoanelor cu afectiuni mentale.

In fata unor comentarii lipsite de sensibilitate sau a glumelor crude, poate fi dificil ca pacientul sa se simta bine in pielea proprie. Dar e bine sa-si aminteasca ca are o conditie medicala, care nu a aparut din vina sa si ca exista tratamente eficiente. E bine sa nu se simta rusinat, umilit de glume despre boala mentala, pe care le pot face unele persoane cu stiinta sau din nestiinta. Psihoterapia poate ajuta la recastigarea increderii in sine si la a ignora mai usor rautatile pe care le pot spune cei din jur.
Daca pacientul se simte confortabil sa vorbeasca, poate ajuta la educarea oamenilor despre durerea care poate rezulta din stigmatizarea bolilor mentale.

luni, 20 februarie 2012

Remedii naturale in anxietate


Remedii naturale in anxietate

Este deosebit de important sa mergi la un doctor pentru a-ti da un diagnostic adecvat si pentru a evita alte probleme de sanatate, care sunt declansate de anxietate.
Iata cateva dintre remediile naturale, care au fost verificate, si care dau rezultate remarcabile impotriva anxietatii.



Floarea pasiunii(Passiflora) este una dintre metodele traditionale pentru tratarea anxietatii si insomniei. Doua studii realizate pe 198 de persoane au examinat eficienta acesteia in cazul anxietatii.
Potrivit unuia dintre studii, floarea pasiunii poate fi comparata cu medicamentele cu structura de benzodiazepane. Din aceasta cauza exista o imbunatatire a performantelor stabilite de aceasta floare in comparatie cu medicamentele pentru insomnie, iar acest punct nu a fost remarcat de niciunul din studii.
Siguranta administrarii florii pasiunii la femeile insarcinate, copiii, sau oamenilor cu afectiuni ale rinichilor sau ficatului nu a fost, inca, verificata.
Produsele care contin extract de floarea pasiunii nu trebuie luate impreuna cu sedativele, decat sub supravegherea medicului. De asemenea, aceasta poate intensifica efectele pentobarbitalelor, medicamente folosite pentru odihna si pentru ameliorarea tulburarilor nervoase.

Valeriana
(Valeriana officinalis) este recunoscuta mai ales pentru remediile extraordinare asupra insomniei. De asemenea, aceasta este folosita si in cazul pacientilor care sufera de anxietate intr-un stadiu mediu, insa, specialistii recomanda folosirea limitata a valerianei in tratarea anxietatii.  
De exemplu, cercetatorii au realizat un studiu, care a durat 4 saptamani, timp in care au comparat valeriana, medicamentul diazepan (Valium) si un inlocuitor al acestuia. Studiul a fost realizat pe 36 de persoane afectate de o stare generala a anxietatii. Nicio diferenta considerabila nu a fost gasita dintre cele 3 produse, cu toate ca studiul a fost analizat in amanunt.
De regula, produsele care contin extract de valeriana sunt administrate cu o ora inainte de culcare, de 2-3 ori pe saptamana pentru a da cele mai bune rezultate, iar un tratament dureaza cel putin 3 luni consecutiv.
Cu toata ca ceaiul de valeriana sau produsele pe baza de extract de valeriana sunt recomandate, majoritatea persoanelor nu suporta mirosul de valeriana si prefera sa faca un tratament cu pastile care contin valeriana.

Valeriana nu trebuie luat impreuna cu alte medicamente, in special cu acelea, care slabesc sistemul nervos central, cum sunt sedativele sau antihistaminele. De asemenea,cand urmezi un tratament cu valeriana nu trebuie sa consumi alcool, totodata, specialistii recomanda sa nu se administreze valeriana inainte de o interventie chirurgicala, sau oamenilor care prezinta afectiuni ale ficatului. Consulta un medic inainte de a incepe tratamentul.

Kava
Originara din Polynesia, kava (Piper methysticum) are efecte remarcabile impotriva anxietatii. Administratia Alimentelor si Medicamentelor din SUA a precizat ca persoanele cu afectiuni la ficat sunt supuse riscului ca aceste afectiuni sa se agraveze, daca includ in dieta zilnica kava.
Gama - aminobutitic acid  (GABA)
BAGA
este un amino acid cunoscut datorita rolului important pe care il joaca asupra psihologiei anxietatii. Cateva dintre medicamentele prescrise pentru tratarea anxietatii actioneaza prin stimularea receptorilor BAGA de la creier. Modalitatea prin care suplimentele orale cu BAGA pot ajunge la creier nu sunt cunoscute.
Alte remedii naturale
Calciu + Vitamina D
Musetel
Magneziu
Complexul de vitamina B

Impotriva depresiei usoare, puneti-va baza in plante. Este ceea ce ar trebui sa va spuna orice medic, daca suferiti de o scadere a tonusului energetic. Faimoasa sunatoare, planta cunoscuta pentru virtutile sale impotriva deprimarii, a devenit un tratament extrem de apreciat si recunoscut.

Nu este oare mai bine sa inlocuim chimicalele cu plante? Sunatoarea este o planta care creste in zonele temperate, deci o gasim fara probleme la orice plafar. De-a lungul timpului s-au realizat o multime de studii care au cautat sa verifice reputatia sunatoarei.

Unele au gasit ca aceasta planta este cu adevarat eficienta, cu un efecte de 67% dintre pacienti, fata de cei care primeau un tratament placebo. Alte studii efectuate de americani au concluzionat ca diferentele intre grupurile de bolnavi ce primeau sunatoare si cei care erau sub efectul placebo.

In Europa, mai precis in Franta, Germania, mai multe studii au comparat efectul sunatoarei cu cele ale medicamentelor traditionale antidepresive. Rezultatele au aratat o eficacitate deseori similara, cu mai putine efecte secundare in cazul tratamentului fitoterapeutic.

Atentie, insa! Sunatoarea nu ingrijeste orice problema. Trebuie sa stiti ca ea este recomandata numai in caz de stari depresive usoare si trecatoare. Ce inseamna asta? Depresia raspunde unor criterii precise, definite de manualele de disgnosticare.

Aici sunt descrise noua simptome, dintre care cinci exista de destul de putin timp.

Stare de spirit depresiva continua
Stare de spirit depresiva continua
Pierderea interesului sau placerii pentru orice activitate
Tulburari ale apetitului sau schimbarea greutatii cu 5 % cel putin in ultima luna
Tulburari de somn – insomnie sau hipersomnie
Agitatie sau apatie
Senzatii de vinovatie fara motiv
Dificultati in a se concentra
In functie de numarul de criterii prezentate mai sus si de schimbarea in negativ a vietii familiale, sociale si profesionale se stabileste nivelul de depresie de care poate suferi o persoana.

Si asa cum probabil stiti, numarul femeilor care sufera de depresie usoara sau tranzistorie este de doua ori mai mare decat cel al barbatilor.

Atentie insa la contraindicatii! Chiar daca vorbim de fitoterapie, sunatoarea este echivalentul unui medicament.
Trebuie adaugat si faptul ca exista interactiuni cu celelalte medicamente. De aceea este in mod categoric interzisa asocierea cu:

Medicamente antocoagulante – impotriva vitaminei K
Ciclosporina
Antiretrovirale - inhibitori ai proteazei
Antiretrivirale – inhibitori non nucleozidici ai transcriptazei inverse
Digoxina
Theophylina
Carbamazepina
Fenitoina
Antidepresive
Noni contine Xeronina şi proxeronina care au şi acţiune antidepresivă. Aceste două substanţe accelerează formarea endorfinei, care induce o stare de bună dispoziţie. De asemenea, aceste substanţe scad pragul de percepţie a senzaţiei de durere, cauzată de artrite şi artroze si produce dependenţă.
Xeronina declanşează mecanismele antiinflamatorii din organism, are acţiune antialergică şi creşte capacitatea de rezistenţă a organismului faţă de bacterii şi virusuri. Din această cauză, noni este recomandat şi persoanelor care suferă de repetate infecţii ale căilor respiratorii superioare.

Noni ajută şi la formarea sucurilor digestive, reducând astfel majoritatea simptomelor cauzate de tulburările digestive.
Poate fi un adjuvant eficient în combaterea unor dependenţe; ca, de exemplu, tabagismul, alcoolismul, consumul de droguri. oni estompează simptomele sevrajului
!

Salvia in anxietate si tulburari de memorie - un studiu al Universitatii din Newcastle, Marea Britanie, a obiectivat ca administrarea salviei amplifica memoria de lunga si de scurta durata, creste capacitatea de rationament si performanta intelectuala in general. Mai mult, aceste calitati se mentin mai bine in conditii de stres, salvia fiind si un excelent remediu pentru combaterea efectelor negative ale stresului si avand efect anxiolitic. Se administreaza pulberea, cate o jumatate de lingurita de patru ori pe zi, in cure de 4 saptamani, urmate de 3 saptamani de pauza.
Indigestie, balonare - se ia inainte de masa un sfert de lingurita de pulbere de salvie. Stimuleaza digestia si echilibreaza apetitul, avand calitatea de a impiedica formarea gazelor in intestin. In lumea araba, salvia este numita "iarba beduinilor", decoctul combinat de salvie fiind un remediu celebru pentru tratarea tuturor problemelor digestive, mai ales a diareei. Se iau 2-3 cani de infuzie combinata de salvie pe zi.

Hameiul este recomandat in: nevroze, anxietate, incontinenta urinara la copii, acnee, seboree, stari de stres si insomnie.

miercuri, 15 februarie 2012

Modalitati naturale pentru a invinge insomnia


Modalitati naturale pentru a invinge insomnia




Insomnia este o problema curenta de sanatate, tot mai multe persoane plangandu-se de problemele de somn. Desi in limbajul curent, prin insomnie se intelege dificultatea de a dormi suficient (in medie 8 ore / somn pe noapte), din punct de vedere clinic avem in vedere: adormirea cu greutate (sunt necesare mai mult de 30 de minute pentru a adormi), trezirea in timpul noptii si, chiar, trezirea matinala, mai devreme cu 1-2 ore decat este nevoie. Persoanele afectate de insomnie traiesc o permanenta stare de tensiune si neliniste, provocate de insomnie si de efectele ei asupra propriilor vieti.

Medicamentele si somniferele
Cele mai la indemana remedii impotriva insomniei par a fi medicamentele.Ele nu reprezinta, insa, solutia pentru insomnie, pentru ca nu trateaza cauza insomniei, ci se adreseaza doar simptomelor. Este posibil ca la inceputul administrarii medicamentelor, somnul sa se imbunatateasca, insa dupa un timp, doza initiala nu mai este suficienta si trebuie marita. De asemenea, in situatia opririi administrarii medicamentoase, insomnia se reinstaleaza, determinand, astfel un cerc vicios al insomniei si somniferelor. De ce sunt prescrise? Pentru ca reprezinta o solutie rapida si usoara. Si pentru ca exista o atitudine inca puternic inradacinata, conform careia medicamentele sunt cel mai bun tratament pentru problemele de sanatate.
Stilul de viata si factorii de mediu care influenteaza somnul
Multe dintre obiceiurile care formeaza stilul nostru de viata ne afecteaza somnul intr-o masura semnificativa: stilul de viata sedentar si lipsa activitatii fizice, cafeina in exces si nicotina, mancarurile grase, alimentele bogate in zaharuri si carbohidrati rafinati consumate cu putin inainte de culcare. Si mediul ambiant din dormitor poate afecta somnul: un pat inconfortabil, o camera prea calda sau prea rece, zgomotele, lumina sau intunericul insuficient pot tulbura chiar si somnul unei persoane care nu are nici o problema cu atat mai mult in cazul celor cu insomnie, al caror sistem de somn este mult mai sensibil.
Cum putem lupta eficient impotriva insomniei?
Daca incepem ziua cu gandul ca nu am dormit suficient si din cauza asta nu vom fi in stare de nimic si vom avea o zi mizerabila, sansele sa avem intr-adevar o zi mizerabila sunt foarte mari. Chiar daca nu am dormit bine, putem diminua dispozitia proasta din timpul zilei prin minimizarea gandurilor negative despre somn. In felul acesta, avem la indemana noastra o modalitate eficienta de a ne folosi gandurile pentru a dobandi un control mai mare asupra emotiilor si functionarii din timpul zilei.
Circumstantele in care pot aparea insomniile sunt: mesele prea copioase seara, surmenajul fizic si intelectual, sedentarismul, bolile acute in curs de evolutie (cardiopatie, astm, ulcer, dischinezie, migrena) sau anumite etape din viata, cum ar fi adolescenta si climacteriul.
Exista insa si alte circumstante ce pot fi insotite de insomnie: nevrozele, toxicomaniile minore (cafea, cacao, pepsi, cola) sau medicamentoase, ori profesiile ce presupun dereglarea cronica a ritmului somn-veghe.
Exista, desigur, o serie de masuri ce se impun pentru prevenirea insomniei: mentinerea unui program de viata cat mai ordonat, evitarea suprasolicitarilor de tot felul, a sedentarismului, relaxarea inainte de culcare etc.
Recomandari generale
  • Evitarea la masa de seara a unor alimente cum ar fi: mezelurile, conservele, carnea de vinat, mazarea, fasolea, orezul, ouale, brinzeturile fermentate.
  • Cina nu trebuie sa fie nici prea usoara (foamea ne trezeste), nici prea grea.
  • Ea trebuie sa contina proteine (carne de peste sau de pasare) si calciu (lactate), care au proprietati sedative.
  • Seara trebuie sa ne ferim de alimente diuretice si de excitante cum sunt alcoolul, tutunul, cafeaua si coca-cola.
  • Foarte indicat este sa bem un pahar de lapte cald
  • Este bine de asemenea ca seara sa ne destindem cu o muzica placuta, cu o lectura usoara sau cu o plimbare de minim 30 de minute.
  • Seara, inainte de culcare, se vor face timp de citeva minute bai de aer in fata ferestrei deschise. Se va face un dus caldut cu 20-30 de minute inainte de culcare, dar in nici un caz fierbinte (in cazul in care va treziti in timpul noptii, puteti sa va frecati energic pe tot corpul cu un prosop inmuiat in apa rece).
  • Imbracamintea pentru dormit va trebui sa fie cat mai lejera, iar camera bine aerisita inainte de culcare.
Daca este posibil, se vor folosi perne in care se introduc conuri de hamei, fin, frunze de sulfina, roinita.
Este de preferat ca orele de culcare si de trezire sa fie aceleasi in fiecare zi. Persoanele care sufera de insomnie au, deseori, obiceiul de a se baga in pat devreme si de a sta in el cat mai mult in speranta ca vor adormi. Insa, in felul acesta, starea de iritare si tensiune care se instaleaza nu fac decat sa alunge somnul. Atunci cand nu putem adormi, este bine sa ne ridicam din pat, sa bem putina apa ,un pahar de lapte caldut sau sa citim (dar fara a sta culcati in pat, ci asezati pe canapea sau pe un fotoliu).

Dormitorul este bine sa fie doar un loc special amenajat pentru relaxare si intimitate. Aspecte importante sunt: prezenta sau absenta surselor de zgomot, lumina prea puternica sau intunericul insuficient, calitatea patului, a saltelei si a lenjeriei etc.
Exercitiile fizice moderate in timpul zilei si plimbari dupa masa de seara contribuie la pregatirea adecvata a organismului pentru trecerea de la starea de veghe la starea de somn. Putem face o plimbare de 30 de minute inainte cu o ora de a dormi . Exercitiile de respiratie ne pot ajuta de asemenea putem face aceste exercitii timp de 5 minute inainte de a a dori sa dormim .

Exercitiile de relaxare au rolul de a contracara reactiile la stres, de a diminua nivelul hormonilor de stres, de a opri “asaltul” gandurilor negative legate de somn si de a linisti si relaxa mintea si corpul. Este important ca ele sa fie invatate sub supravegherea unui specialist si, apoi, practicate cu consecventa.

Plante medicinale benefice
  • Ciubotica cucului (Primula officinalis): infuzie din 15 g de flori la un pahar de apa clocotita.
  • Se da in clocot, dupa care se lasa sa se raceasca si se strecoara.
  • Se ia cate o lingura, de 3-4 ori pe zi, cu 30 de minute inainte de culcare.
  • Hameiul (Humulus lupus): infuzie dintr-o lingura de conuri de hamei (se aduna toamna) la 200 ml de apa clocotita. Se bea seara, inainte de culcare. Se mai poate pregati de asemenea un ceai din 15 conuri de hamei la 500 ml de apa. Se beau 2-3 cesti pe zi.
  • Macul (Papaver rhoeas): infuzie dintr-o lingurita de planta la 200 ml de apa clocotita. Se iau 1-2 linguri cu 30 de minute inainte de culcare.
  • Mararul (Anethum graveolens): infuzie dintr-o lingura de seminte de marar (sau planta) la 300 ml de apa clocotita. Se beau cite 100 ml, de 3 ori pe zi.
  • Maghiranul (Majorana hortensis): infuzie dintr-o lingura de planta la 300 ml de apa clocotita. Se beau 1-2 cani pe zi.
  • Odoleanul (Valeriana officinalis): infuzie dintr-o lingurita de planta la 200 ml de apa clocotita. Se iau 2-4 linguri seara, inainte de culcare. Se mai poate prepara de asemenea si o tinctura dintr-o parte de planta si 5 parti alcool de 70 la suta. Se iau cite 30-40 de picaturi seara, cu 30 de minute inainte de culcare. Pentru a mari actiunea sedativa si calmanta, odoleanul se asociaza cu musetel, menta, levantica.
  • Paducelul (Crataegus monogyva): infuzie dintr-o lingurita de planta la 200 ml de apa clocotita. Se beau cite 2 cani pe zi.
  • Porumbarul (Prunus spinosa): infuzie dintr-o lingurita de flori la 250 ml de apa clocotita. Se beau 2-3 ceaiuri pe zi.
  • Ruscuta (Adonis vernalis): infuzie dintr-o lingurita de planta la 250 ml de apa clocotita. Se lasa 30 de minute, dupa care se strecoara. Se iau 2-3 linguri seara, inainte de culcare.
  • Salcia (Salix alba): decoct din 10 g de coaja maruntita la 200 ml de apa. Se fierbe 20 de minute, dupa care se strecoara. Se iau 3-4 linguri pe zi.
  • Sulfina (Melilotus officinalis): infuzie dintr-o lingurita de flori la 200 ml de apa clocotita. Se beau 1-2 ceaiuri pe zi.
  • Sovarful (Origanum vulgare): infuzie din 2 lingurite de planta la 200 ml apa clocotita. Se bea cate 1/2-1 pahar pe zi. In caz de insomie se poate spala capul cu infuzie de sovarf: infuzie dintr-o mina de sovarf la 3 l de apa clocotita. Se lasa sa se raceasca 1-2 ore, apoi se spala capul.
  • Talpa gastei (Leonorus cardiaca): infuzie din 3 linguri de planta la 300 ml de apa clocotita. Se iau 2 linguri seara, inainte de culcare.
  • Teiul (Tilia platyphyllos): infuzie din 2 lingurite de flori la 200 ml de apa clocotita. Se beau 2 ceaiuri pe zi, indulcite cu miere.
  • Urzica moarta (Lamium album): infuzie dintr-o lingurita de planta maruntita la 250 ml de apa clocotita. Se lasa 15-20 de minute, dupa care se strecoara. Se beau 1-2 ceaiuri pe zi.


sâmbătă, 11 februarie 2012

Rasul - un medicament la indemana oricui




Rasul este sanatate curata deoarece aceasta reactie declanseaza uluitoare modificari fiziologice pozitive. Rasul permite o imbunatatire a starii generale, o senzatie de bunastare, o atitudine mai destinsa, o marire a capacitatii de a face fata stresului, o diminuare a anxietatii, a nervozitatii si a ideilor depresive, devenind util in tratamentul hipertensiunii arteriale, al insomniilor, al cefaleelor, al epuizarii si lipsei de vitalitate si al ansamblului manifestarilor maladive ale functiilor digestive.
De fapt, actiunea terapeutica a rasului se explica prin influenta sa mecanica, fiziologica, psihica si subtila asupra organelor si structurilor finite. Astfel, rasul devine un adevarat stimulator natural.


Inainte de a ne abtine sa radem din toata inima este important sa ne aducem aminte ca:Rasul provoaca eliberarea de endorfine
Endorfinele sunt hormoni secretati de hipotalamus care poseda o structura chimica analoaga cu cea a morfinei si au efectul de a creste buna dispozitie si de a induce starea de placere, alinand durerea si imbunatatind considerabil starea sufleteasca. Rasul mareste intr-o maniera fenomenala productia lor.
Rasul stimuleaza durabil sistemul nervos parasimpatic
Sistemul nervos parasimpatic are o actiune de incetinire a ritmului cardiac, de diminuare a tensiunii arteriale, de reglare a digestiei, de ameliorare a functiei respiratorii si de control al functiilor genitale. Stimuland functionarea parasimpaticului, rasul provoaca o reducere notabila a efectelor stresului.
Rasul este un stimulator psihic
Rasul ridica o bariera a optimismului impotriva micilor depresii ale vietii cotidiene. El actioneaza impotriva toxinelor psihice si stimuleaza functiile intelectuale.
Rasul actioneaza asupra sistemului muscular
Numerosi muschi sunt pusi in miscare in timpul rasului, iar unele persoane sunt literalmente zguduite de o izbucnire in hohote de ras. Ori, chiar daca avem uneori tendinta de a uita acest fapt, exercitiul muscular activeaza toate functiile noastre vitale, o clasa de boli fiind tocmai rezultatul direct al lenei si inactivitatii fizice. Un minim de exercitiu fizic este indispensabil: plimbarea de exemplu este o modalitate simpla de a dinamiza corpul si de a-l intretine.
Rasul este el insusi un exercitiu muscular, totodata usor si cu efecte profunde, un veritabil „masaj intern“ ale carui rezultate sunt comparabile cu ale oricarui exercitiu traditional bine efectuat. In plus, este mai usor de practicat si mai placut pentru toti aceia carora sportul le repugna.
Rasul este un excelent exercitiu respirator
Respiratia este unul din pilonii sanatatii si putem ameliora sau chiar vindeca numeroase afectiuni pur si simplu reinvatand sa respiram, fiindca multi dintre noi respira defectuos, lasand deschisa poarta bolilor de tot felul.
Prin dinamizarea muschilor abdominali si toracici, rasul provoaca un salutar masaj al viscerelor si o purificare a organismului si a intregii fiinte, gratie unui aport crescut de oxigen.

De asemenea, umorul controleaza durerea prin: distragerea atentiei, reducerea tensiunii, observarea situatiei dintr-un alt unghi, cresterea numarului de endorfine. De aceea, mentinerea unei atitudini pozitive in fata provocarilor vietii, combinarea momentelor de lucru cu cele de repaos, vizionarea unei comedii, rememorarea unor momente placute alaturi de cei dragi, manifestarea compasiunii fata de semenii nostri si fata de mediul inconjurator ne pot ameliora starea psihica si fizica.

luni, 30 ianuarie 2012

Cedinta un remediu al anxietatii?diferite cercetari

Cedinta un remediu al anxietatii?diferite cercetari 
A fi credincios nu inseamna a fi habotnic. Credinta este un mod de-a ne regasi, de-a ne simti mai siguri pe noi, de-a fi convinsi ca undeva, acolo sus, cineva ne ajuta si ne iubeste neconditionat. Credinta, sustin unii oameni de stiinta, ajuta la blocarea anxietatii si chiar duce la reducerea stresului. Rezultatele unui studiu efectuat de cercetatori ai Universitatii din Toronto au aratat ca intre creierul unor necredinciosi si cei cu credinta exista diferente. La subiectii, credinciosi si necredinciosi, care au trecut prin testul controlului Stroop (masurarea activitatii creierului cu ajutorul unor electrozi amplasati pe cap), s-a observat ca activitatea in zona cortexului anterior (ACC) este mai mica la persoanele care au credinta.
Anxietate mai redusa la credinciosi
 Atunci cand se intampla evenimente ce produc anxietate. Cu cat este mai mare religiozitatea unei persoane, cu atat ACC-ul este mai mic, adica anxietatea este mai redusa. Realizatorii studiului tin sa arate ca religia are un efect de calmare asupra credinciosilor ceea ce face ca ei sa fie mai putin stresati cand se confrunta cu necunoscutul sau cu anumite greseli.
In momente grele ne intoarcem spre Divinitate
 Parte a naturii umane, religiozitatea se afla adanc intiparita in creierul uman, totul fiind programat genetic, inca de la aparitia noastra ca specie, este parerea oamenilor de stiinta de la Universitatea Yale. Copii fiind credem in supranatural, in zei sau in prieteni imaginari. Pe masura ce imbatranim, incepem sa ne concentram mai mult pe dimensiunea morala a credintei si mai putin pe aspectele sale supranaturale. Dar, dupa cum afirma cercetatorii, in perioadele grele ale existentei, oamenii tind sa se apropie de Divinitate, dovedit lucru prin numarul mare de oameni care se reintorc la credinta in momentele de criza. Paul Bloom, psiholog in cadrul prestigioasei universitati, sustine ca „impartasirea credintelor religioase i-a ajutat enorm pe stramosii nostri, in special atunci cand trebuiau sa coopereze pentru a putea vana, a apara comunitatile sau a-i ingriji pe cei suferinzi. Astfel am reusit sa intrecem celelalte specii in cursa evolutionista. Convingerile religioase se afla in creier si nu dispar niciodata”, afirma renumitul om de stiinta.
Rugaciunile ii ajuta pe suferinzi?
 Poate ca da, poate ca nu. Daca ar fi sa dam crezare testelor si experimentelor efectuate de o echipa de cercetatori din cadrul Universitatii Indiana, condusa de Candy Gunther Brown, rugaciunile de la capataiul suferinzilor au, intr-adevar, efectul scontat, mai ales atunci cand persoanele care se roaga il iubesc pe cel suferind sau le pasa de el. Studiul trateaza efectele „Rugaciunii de proximitate” dar nu explica mecanismul prin care s-au produs vindecarile. Poate din acest motiv, mai multi oameni de stiinta au combatut cele sustinute de d-na Brown. „Studiul, asa cum este descris nu are valoare stiintifica, mai ales ca este folosit sub forma propagandei religioase. Si-au facut propaganda religioasa pe suferinta unor amarati”, declara plin de suparare, Terry Sanderson, presedintele National Secular Society, asociatie ce promoveaza ateismul militant in societatea americana. Daca Isaac Newton credea ca Universul a fost proiectat de Dumnezeu, deoarece nu se putea forma din haos, noi, oamenii de rand, de ce sa nu avem o credinta pe care s-o respectam?