Stigmatizarea in boala mentala sau cu tulburari de sanatate mentala

Se fac progrese mari in incercarea de indepartare a stigmatizarii persoanelor cu boli mentale sau tulburari de sanatate mentala. Intre timp pacientul poate urma cativa pasi de inlaturare a stigmatizarii.
Majoritatea pacientilor cu boli mentale au auzit, nu o data, cuvinte de genul "nebunule", "schizofrenicule" spuse de semenii lor. Sau au vazut cum acest tip de pacienti sunt tinta unor glume sau a unor personaje de televiziune in "camasi de forta".
Dar pacientul sau ruda unui pacient cu tulburare mentala, stie ca acestea nu sunt doar glume nevinovate. Ele perpetueaza stigmatizarea atasata tulburarilor de sanatate mintala. Stigmatizarea il poate face pe pacient manios sau suparat, si ii poate face pe cei din jur sa inteleaga gresit boala mintala. Dar in timp ce stigmatizarea din boala mintala poate fi dureroasa si rusinoasa, pacientul poate gasi modalitati sa se descurce cu ea sau sa o combata.

Stigmatizarea incepe cu etichetarea cuiva

Stigma este, prin definitie, o marca a dizgratiei sau a rusinii. Stigma are patru componente:
- etichetarea cuiva cu o anumita boala
- generalizarea persoanelor care au acea boala
- crearea unei divizari - grupul "nostru" al celor superiori si grupul "lor" al celor fara valoare, acest lucru determinand pierderea statutului in comunitate
- discriminarea persoanelor pe baza acestei etichetari.
Etichetarile pot fi folositoare, totusi, si nu sunt intotdeauna negative. In medicina, spre exemplu, diagnosticul este, in esenta, o etichetare. Eticheta poate fi o reasigurare ca acea conditie a pacientului are o cauza medicala, si il poate orienta pe acesta spre un tratament adecvat.
Etichetele nu determina intotdeauna stigmatizarea. Astazi, multe tulburari obtin acceptare si empatie. Cancerul de san este un astfel de exemplu. In trecut supravietuitoarele se simteau rusinate si tineau in secret afectiunea de teama de a nu fi stigmatizate. Astazi, supravietuitorii vorbesc deschis despre aceasta boala, strang fonduri sau poarta fundite sau bratari pentru a-si arata sprijinul.

De ce bolile mentale se confrunta cu stigmatizarea?

In timp ce majoritatea persoanelor nu ar glumi pe seama unei persoane cu cancer de san, afectiunile mentale raman deschise ridiculizarii.

Mental vs fizic

De ce continua stigmatizarea tulburarilor mentale? In primul rand, termenul "tulburare mentala" sugereaza ca nu este acelasi lucru cu boala medicala sau fizica. Pentru necunoscatori, cuvantul "mental" sugereaza ca boala nu este o conditie medicala legitima ci mai degraba o problema cauzata de propriile actiuni si alegeri ale bolnavului. Oamenii pot blama pacientul, spunandu-i "este doar in capul tau". Pot crede ca tulburarea mentala inseamna ca pacientul este slab sau lenes. Si mai cred ca pacientul ar trebui sa iasa din starea in care se afla. Astfel, chiar pacientul poate sa creada ca asa stau lucrurile.
In realitate, bolile mentale au cauze complexe, deseori un amestec de cauze genetice, biologice si experiente de viata - majoritatea acestor cauze depasesc controlul omului. Studiile neuroimagistice, spre exemplu, arata modificari fizice ale creierului asociate tulburarilor mentale. Studiile arata ca unele tulburari mentale apar la mai multi membrii ai aceleiasi familii, sugerand ca ele se datoreaza partial unor gene.

Crimele si violenta

Unii oameni cred, de asemeni ca un pacient cu o afectiune mentala este periculos si violent. Aceasta perceptie este deseori exagerata de mass-media care prezinta uneori infractorii in termeni vagi ca "bolnavi mental".
Statisticile, totusi, nu realizeaza o conexiune intre boala mentala si violenta. Majoritatea persoanelor care sufera de afectiuni mentale nu sunt nici violenti nici criminali.

Unele afectiuni sunt mai stigmatizante

Ca rezultat al acestui tip de perceptii gresite, stigmatizarea continua, iar bolile mentale raman unul din motivele de glume din cultura populara. Portrete negative ale unor persoane cu boli psihice alimenteaza teama, neincrederea si perceptia distorsionata. Acestea determina si mai multa stigmatizare, ducand la aparita unui cerc vicios.
Totusi, unele afectiuni mentale se confrunta cu mai multa stigmatizare decat altele. Schizofrenia, spre exemplu, este mult mai stigmatizata decat depresia. Este de obicei ridiculizata si determina mult mai rar compasiune. Depresia, pe de alta parte, este mai rar ridiculizata, poate si datorita reclamelor facute de firmele ce produc antidepresive, facand astfel boala mai cunoscuta si mai acceptata.

Efectele negative ale stigmatizarii

Pentru unele persoane cu boli mentale, consecintele stigmatizarii pot fi devastatoare - in unele cazuri, sunt mai rele decat boala in sine. Unele din efectele negative ale stigmatizarii includ:
- incercarea de a pretinde ca nu este nimic in neregula
- refuzul de a cauta tratament
- respingerea de catre familie si prieteni
- probleme in gasirea unui serviciu sau discriminarea
- dificultati de gasire a unei locuinte
- pot fi subiectul violentei fizice sau al hartuirii
- acoperire a asigurarilor de sanatate neadecvata pentru boala mentala

Cum pot face fata pacientii stigmatizarii?

Dupa ce ca au deja o problema ei trebuie sa invete cum sa fac fata stigmatizarii f tare ...

Discutiile deschise pot ajuta la disparitia stigmatizarii

Totusi, nu toate lucrurile sunt rele. Astazi, stigmatizarea ce inconjoara tulburarile mentale se erodeaza incet. Acest lucru se datoreaza in parte intelegerii bolii mentale de catre public si a bazelor biologice pe care multe dintre acestea le au. Pe masura ce se descopera cauzele afectiunilor mentale si tratamente mai bune, stigmatizarea ar putea sa scada si mai mult.
In plus, multe persoane celebre si oameni publici au discutat deschis experientele proprii cu diverse afectiuni psihice. Acest lucru poate ajuta la scoaterea afectiunilor psihice din coltul rusinii.

Deci, ce se poate face cu stigmatizarea?

Pacientul cu afectiuni psihice poate decide cui sa spuna despre suferinta, daca sa spuna si cat sa spuna. Poate sa se simta mai bine daca nu spune nimic nimanui despre boala. Pe de alta parte, daca pacientul se confeseaza persoanelor in care are incredere, ar putea gasi compasiunea, suportul si acceptarea de care are multa nevoie.
Unii pacienti isi doresc sa combata activ stigmatizarea. Altii s-ar putea simti bine doar daca ii fac pe cei dragi constienti de boala psihica reamintindu-le cat de daunatoare sunt glumele si stereotipurile. Iar pentru pacientii care se simt in stare sa-si asume incercari si riscuri mai mari, poate decide sa-si faca cunoscut propriul caz.

In oricare dintre cazuri, iata cateva cai de a ajuta in eradicarea stigmatizarii:
- Urmarea unui tratament adecvat. Este bine ca pacientul sa caute tratament adecvat pentru boala fara sa-i fie teama de stigmatizare. Pentru unii pacienti, precizarea diagnosticului poate oferi usurare deoarece nu trebuie sa se mai ascunda si incepe sa inteleaga ca nu este singur cu boala sa - multe alte persoane prezinta aceeasi boala.
- Inconjurarea de persoane care sa-i ofere sprijin. Deoarece stigmatizarea poate duce la izolare sociala, este important ca pacientul sa mentina legaturile cu familia si prietenii care sunt intelegatori. Izolarea il poate face pe pacient sa se simta si mai rau.
- Sa-si faca cunoscute asteptarile. Este posibil ca oamenii sa nu stie cum sa acorde sprijin unei persoane cu afectiune mentala, chiar daca isi doresc sa ajute. Se recomanda ca pacientul sa le ofere sugestii specifice si sa le reaminteasca sa folosesca un limbaj respectuos si adecvat.
- E bine ca pacientul sa nu se confunde cu boala. Un om nu este boala pe care o are. Deci in loc sa spun "sunt bipolar" este mai indicat sa spuna "am tulburare bipolara"; in loc sa se numeasca "un schizofrenic" sa se numeasca "o persoana cu schizofrenie", sa nu spuna "sunt depresiv" ci "am depresie".
- Sa imparta cu cei din jur propriile experiente. Vorbitul in diverse ocazii ii poate incuraja pe altii sa infrunte aceleasi probleme si de asemeni, poate ajuta la educarea publicului despre bolile psihice. Pentru a obtine incredere pacientul poate incepe sa vorbeasca despre aceste trairi in cadrul unor grupuri mici cum sunt grupurile de suport.
- Monitorizarea mass-mediei. Este bine ca pacientii care vad sau afla despre povestiri stigmatizante, glume, filme, spectacole de televiziune sau chiar felicitari cu continut stigmatizant pentru persoanele care sufera de afectiuni mentale, sa scrie scrisori de protest care identifica problema si ofera solutii.
- Implicarea in grupuri care lupta pentru drepturile pacientilor cu afectiuni psihice. Exista grupuri locale care lupta impotriva stereotipurilor vechi, informarii gresite si portretizarii lipsite de respect a persoanelor cu afectiuni mentale.

In fata unor comentarii lipsite de sensibilitate sau a glumelor crude, poate fi dificil ca pacientul sa se simta bine in pielea proprie. Dar e bine sa-si aminteasca ca are o conditie medicala, care nu a aparut din vina sa si ca exista tratamente eficiente. E bine sa nu se simta rusinat, umilit de glume despre boala mentala, pe care le pot face unele persoane cu stiinta sau din nestiinta. Psihoterapia poate ajuta la recastigarea increderii in sine si la a ignora mai usor rautatile pe care le pot spune cei din jur.
Daca pacientul se simte confortabil sa vorbeasca, poate ajuta la educarea oamenilor despre durerea care poate rezulta din stigmatizarea bolilor mentale.

Remedii naturale in anxietate

Remedii naturale in anxietate

Este deosebit de important sa mergi la un doctor pentru a-ti da un diagnostic adecvat si pentru a evita alte probleme de sanatate, care sunt declansate de anxietate.
Iata cateva dintre remediile naturale, care au fost verificate, si care dau rezultate remarcabile impotriva anxietatii.


Floarea pasiunii(Passiflora) este una dintre metodele traditionale pentru tratarea anxietatii si insomniei. Doua studii realizate pe 198 de persoane au examinat eficienta acesteia in cazul anxietatii.
Potrivit unuia dintre studii, floarea pasiunii poate fi comparata cu medicamentele cu structura de benzodiazepane. Din aceasta cauza exista o imbunatatire a performantelor stabilite de aceasta floare in comparatie cu medicamentele pentru insomnie, iar acest punct nu a fost remarcat de niciunul din studii.
Siguranta administrarii florii pasiunii la femeile insarcinate, copiii, sau oamenilor cu afectiuni ale rinichilor sau ficatului nu a fost, inca, verificata.
Produsele care contin extract de floarea pasiunii nu trebuie luate impreuna cu sedativele, decat sub supravegherea medicului. De asemenea, aceasta poate intensifica efectele pentobarbitalelor, medicamente folosite pentru odihna si pentru ameliorarea tulburarilor nervoase.

Valeriana (Valeriana officinalis) este recunoscuta mai ales pentru remediile extraordinare asupra insomniei. De asemenea, aceasta este folosita si in cazul pacientilor care sufera de anxietate intr-un stadiu mediu, insa, specialistii recomanda folosirea limitata a valerianei in tratarea anxietatii.  
De exemplu, cercetatorii au realizat un studiu, care a durat 4 saptamani, timp in care au comparat valeriana, medicamentul diazepan (Valium) si un inlocuitor al acestuia. Studiul a fost realizat pe 36 de persoane afectate de o stare generala a anxietatii. Nicio diferenta considerabila nu a fost gasita dintre cele 3 produse, cu toate ca studiul a fost analizat in amanunt.
De regula, produsele care contin extract de valeriana sunt administrate cu o ora inainte de culcare, de 2-3 ori pe saptamana pentru a da cele mai bune rezultate, iar un tratament dureaza cel putin 3 luni consecutiv.
Cu toata ca ceaiul de valeriana sau produsele pe baza de extract de valeriana sunt recomandate, majoritatea persoanelor nu suporta mirosul de valeriana si prefera sa faca un tratament cu pastile care contin valeriana.

Valeriana nu trebuie luat impreuna cu alte medicamente, in special cu acelea, care slabesc sistemul nervos central, cum sunt sedativele sau antihistaminele. De asemenea,cand urmezi un tratament cu valeriana nu trebuie sa consumi alcool, totodata, specialistii recomanda sa nu se administreze valeriana inainte de o interventie chirurgicala, sau oamenilor care prezinta afectiuni ale ficatului. Consulta un medic inainte de a incepe tratamentul.

Kava Originara din Polynesia, kava (Piper methysticum) are efecte remarcabile impotriva anxietatii. Administratia Alimentelor si Medicamentelor din SUA a precizat ca persoanele cu afectiuni la ficat sunt supuse riscului ca aceste afectiuni sa se agraveze, daca includ in dieta zilnica kava.
Gama - aminobutitic acid  (GABA)
BAGA este un amino acid cunoscut datorita rolului important pe care il joaca asupra psihologiei anxietatii. Cateva dintre medicamentele prescrise pentru tratarea anxietatii actioneaza prin stimularea receptorilor BAGA de la creier. Modalitatea prin care suplimentele orale cu BAGA pot ajunge la creier nu sunt cunoscute.
Alte remedii naturale
Calciu + Vitamina D
Musetel
Magneziu
Complexul de vitamina B

Impotriva depresiei usoare, puneti-va baza in plante. Este ceea ce ar trebui sa va spuna orice medic, daca suferiti de o scadere a tonusului energetic. Faimoasa sunatoare, planta cunoscuta pentru virtutile sale impotriva deprimarii, a devenit un tratament extrem de apreciat si recunoscut.

Nu este oare mai bine sa inlocuim chimicalele cu plante? Sunatoarea este o planta care creste in zonele temperate, deci o gasim fara probleme la orice plafar. De-a lungul timpului s-au realizat o multime de studii care au cautat sa verifice reputatia sunatoarei.

Unele au gasit ca aceasta planta este cu adevarat eficienta, cu un efecte de 67% dintre pacienti, fata de cei care primeau un tratament placebo. Alte studii efectuate de americani au concluzionat ca diferentele intre grupurile de bolnavi ce primeau sunatoare si cei care erau sub efectul placebo.

In Europa, mai precis in Franta, Germania, mai multe studii au comparat efectul sunatoarei cu cele ale medicamentelor traditionale antidepresive. Rezultatele au aratat o eficacitate deseori similara, cu mai putine efecte secundare in cazul tratamentului fitoterapeutic.

Atentie, insa! Sunatoarea nu ingrijeste orice problema. Trebuie sa stiti ca ea este recomandata numai in caz de stari depresive usoare si trecatoare. Ce inseamna asta? Depresia raspunde unor criterii precise, definite de manualele de disgnosticare.

Aici sunt descrise noua simptome, dintre care cinci exista de destul de putin timp.

Stare de spirit depresiva continua

Stare de spirit depresiva continua

Pierderea interesului sau placerii pentru orice activitate

Tulburari ale apetitului sau schimbarea greutatii cu 5 % cel putin in ultima luna

Tulburari de somn – insomnie sau hipersomnie

Agitatie sau apatie

Senzatii de vinovatie fara motiv

Dificultati in a se concentra

In functie de numarul de criterii prezentate mai sus si de schimbarea in negativ a vietii familiale, sociale si profesionale se stabileste nivelul de depresie de care poate suferi o persoana.

Si asa cum probabil stiti, numarul femeilor care sufera de depresie usoara sau tranzistorie este de doua ori mai mare decat cel al barbatilor.

Atentie insa la contraindicatii! Chiar daca vorbim de fitoterapie, sunatoarea este echivalentul unui medicament.

Trebuie adaugat si faptul ca exista interactiuni cu celelalte medicamente. De aceea este in mod categoric interzisa asocierea cu:

Medicamente antocoagulante – impotriva vitaminei K

Ciclosporina

Antiretrovirale - inhibitori ai proteazei

Antiretrivirale – inhibitori non nucleozidici ai transcriptazei inverse

Digoxina

Theophylina

Carbamazepina

Fenitoina

Antidepresive

Noni contine Xeronina şi proxeronina care au şi acţiune antidepresivă. Aceste două substanţe accelerează formarea endorfinei, care induce o stare de bună dispoziţie. De asemenea, aceste substanţe scad pragul de percepţie a senzaţiei de durere, cauzată de artrite şi artroze si produce dependenţă.
Xeronina declanşează mecanismele antiinflamatorii din organism, are acţiune antialergică şi creşte capacitatea de rezistenţă a organismului faţă de bacterii şi virusuri. Din această cauză, noni este recomandat şi persoanelor care suferă de repetate infecţii ale căilor respiratorii superioare.

Noni ajută şi la formarea sucurilor digestive, reducând astfel majoritatea simptomelor cauzate de tulburările digestive.
Poate fi un adjuvant eficient în combaterea unor dependenţe; ca, de exemplu, tabagismul, alcoolismul, consumul de droguri. oni estompează simptomele sevrajului!

Salvia in anxietate si tulburari de memorie - un studiu al Universitatii din Newcastle, Marea Britanie, a obiectivat ca administrarea salviei amplifica memoria de lunga si de scurta durata, creste capacitatea de rationament si performanta intelectuala in general. Mai mult, aceste calitati se mentin mai bine in conditii de stres, salvia fiind si un excelent remediu pentru combaterea efectelor negative ale stresului si avand efect anxiolitic. Se administreaza pulberea, cate o jumatate de lingurita de patru ori pe zi, in cure de 4 saptamani, urmate de 3 saptamani de pauza.
Indigestie, balonare - se ia inainte de masa un sfert de lingurita de pulbere de salvie. Stimuleaza digestia si echilibreaza apetitul, avand calitatea de a impiedica formarea gazelor in intestin. In lumea araba, salvia este numita "iarba beduinilor", decoctul combinat de salvie fiind un remediu celebru pentru tratarea tuturor problemelor digestive, mai ales a diareei. Se iau 2-3 cani de infuzie combinata de salvie pe zi.

Hameiul este recomandat in: nevroze, anxietate, incontinenta urinara la copii, acnee, seboree, stari de stres si insomnie.

Modalitati naturale pentru a invinge insomnia

Modalitati naturale pentru a invinge insomnia

Insomnia este o problema curenta de sanatate, tot mai multe persoane plangandu-se de problemele de somn. Desi in limbajul curent, prin insomnie se intelege dificultatea de a dormi suficient (in medie 8 ore / somn pe noapte), din punct de vedere clinic avem in vedere: adormirea cu greutate (sunt necesare mai mult de 30 de minute pentru a adormi), trezirea in timpul noptii si, chiar, trezirea matinala, mai devreme cu 1-2 ore decat este nevoie. Persoanele afectate de insomnie traiesc o permanenta stare de tensiune si neliniste, provocate de insomnie si de efectele ei asupra propriilor vieti.

Medicamentele si somniferele
Cele mai la indemana remedii impotriva insomniei par a fi medicamentele.Ele nu reprezinta, insa, solutia pentru insomnie, pentru ca nu trateaza cauza insomniei, ci se adreseaza doar simptomelor. Este posibil ca la inceputul administrarii medicamentelor, somnul sa se imbunatateasca, insa dupa un timp, doza initiala nu mai este suficienta si trebuie marita. De asemenea, in situatia opririi administrarii medicamentoase, insomnia se reinstaleaza, determinand, astfel un cerc vicios al insomniei si somniferelor. De ce sunt prescrise? Pentru ca reprezinta o solutie rapida si usoara. Si pentru ca exista o atitudine inca puternic inradacinata, conform careia medicamentele sunt cel mai bun tratament pentru problemele de sanatate.
Stilul de viata si factorii de mediu care influenteaza somnul
Multe dintre obiceiurile care formeaza stilul nostru de viata ne afecteaza somnul intr-o masura semnificativa: stilul de viata sedentar si lipsa activitatii fizice, cafeina in exces si nicotina, mancarurile grase, alimentele bogate in zaharuri si carbohidrati rafinati consumate cu putin inainte de culcare. Si mediul ambiant din dormitor poate afecta somnul: un pat inconfortabil, o camera prea calda sau prea rece, zgomotele, lumina sau intunericul insuficient pot tulbura chiar si somnul unei persoane care nu are nici o problema cu atat mai mult in cazul celor cu insomnie, al caror sistem de somn este mult mai sensibil.
Cum putem lupta eficient impotriva insomniei?
Daca incepem ziua cu gandul ca nu am dormit suficient si din cauza asta nu vom fi in stare de nimic si vom avea o zi mizerabila, sansele sa avem intr-adevar o zi mizerabila sunt foarte mari. Chiar daca nu am dormit bine, putem diminua dispozitia proasta din timpul zilei prin minimizarea gandurilor negative despre somn. In felul acesta, avem la indemana noastra o modalitate eficienta de a ne folosi gandurile pentru a dobandi un control mai mare asupra emotiilor si functionarii din timpul zilei.
Circumstantele in care pot aparea insomniile sunt: mesele prea copioase seara, surmenajul fizic si intelectual, sedentarismul, bolile acute in curs de evolutie (cardiopatie, astm, ulcer, dischinezie, migrena) sau anumite etape din viata, cum ar fi adolescenta si climacteriul.
Exista insa si alte circumstante ce pot fi insotite de insomnie: nevrozele, toxicomaniile minore (cafea, cacao, pepsi, cola) sau medicamentoase, ori profesiile ce presupun dereglarea cronica a ritmului somn-veghe.
Exista, desigur, o serie de masuri ce se impun pentru prevenirea insomniei: mentinerea unui program de viata cat mai ordonat, evitarea suprasolicitarilor de tot felul, a sedentarismului, relaxarea inainte de culcare etc.

Recomandari generale

• Evitarea la masa de seara a unor alimente cum ar fi: mezelurile, conservele, carnea de vinat, mazarea, fasolea, orezul, ouale, brinzeturile fermentate.
• Cina nu trebuie sa fie nici prea usoara (foamea ne trezeste), nici prea grea.
• Ea trebuie sa contina proteine (carne de peste sau de pasare) si calciu (lactate), care au proprietati sedative.
• Seara trebuie sa ne ferim de alimente diuretice si de excitante cum sunt alcoolul, tutunul, cafeaua si coca-cola.
• Foarte indicat este sa bem un pahar de lapte cald
• Este bine de asemenea ca seara sa ne destindem cu o muzica placuta, cu o lectura usoara sau cu o plimbare de minim 30 de minute.
• Seara, inainte de culcare, se vor face timp de citeva minute bai de aer in fata ferestrei deschise. Se va face un dus caldut cu 20-30 de minute inainte de culcare, dar in nici un caz fierbinte (in cazul in care va treziti in timpul noptii, puteti sa va frecati energic pe tot corpul cu un prosop inmuiat in apa rece).
• Imbracamintea pentru dormit va trebui sa fie cat mai lejera, iar camera bine aerisita inainte de culcare.

Daca este posibil, se vor folosi perne in care se introduc conuri de hamei, fin, frunze de sulfina, roinita.
Este de preferat ca orele de culcare si de trezire sa fie aceleasi in fiecare zi. Persoanele care sufera de insomnie au, deseori, obiceiul de a se baga in pat devreme si de a sta in el cat mai mult in speranta ca vor adormi. Insa, in felul acesta, starea de iritare si tensiune care se instaleaza nu fac decat sa alunge somnul. Atunci cand nu putem adormi, este bine sa ne ridicam din pat, sa bem putina apa ,un pahar de lapte caldut sau sa citim (dar fara a sta culcati in pat, ci asezati pe canapea sau pe un fotoliu).

Dormitorul este bine sa fie doar un loc special amenajat pentru relaxare si intimitate. Aspecte importante sunt: prezenta sau absenta surselor de zgomot, lumina prea puternica sau intunericul insuficient, calitatea patului, a saltelei si a lenjeriei etc.
Exercitiile fizice moderate in timpul zilei si plimbari dupa masa de seara contribuie la pregatirea adecvata a organismului pentru trecerea de la starea de veghe la starea de somn. Putem face o plimbare de 30 de minute inainte cu o ora de a dormi . Exercitiile de respiratie ne pot ajuta de asemenea putem face aceste exercitii timp de 5 minute inainte de a a dori sa dormim .

Exercitiile de relaxare au rolul de a contracara reactiile la stres, de a diminua nivelul hormonilor de stres, de a opri “asaltul” gandurilor negative legate de somn si de a linisti si relaxa mintea si corpul. Este important ca ele sa fie invatate sub supravegherea unui specialist si, apoi, practicate cu consecventa.

Plante medicinale benefice

• Ciubotica cucului (Primula officinalis): infuzie din 15 g de flori la un pahar de apa clocotita.
• Se da in clocot, dupa care se lasa sa se raceasca si se strecoara.
• Se ia cate o lingura, de 3-4 ori pe zi, cu 30 de minute inainte de culcare.
• Hameiul (Humulus lupus): infuzie dintr-o lingura de conuri de hamei (se aduna toamna) la 200 ml de apa clocotita. Se bea seara, inainte de culcare. Se mai poate pregati de asemenea un ceai din 15 conuri de hamei la 500 ml de apa. Se beau 2-3 cesti pe zi.
• Macul (Papaver rhoeas): infuzie dintr-o lingurita de planta la 200 ml de apa clocotita. Se iau 1-2 linguri cu 30 de minute inainte de culcare.
• Mararul (Anethum graveolens): infuzie dintr-o lingura de seminte de marar (sau planta) la 300 ml de apa clocotita. Se beau cite 100 ml, de 3 ori pe zi.
• Maghiranul (Majorana hortensis): infuzie dintr-o lingura de planta la 300 ml de apa clocotita. Se beau 1-2 cani pe zi.
• Odoleanul (Valeriana officinalis): infuzie dintr-o lingurita de planta la 200 ml de apa clocotita. Se iau 2-4 linguri seara, inainte de culcare. Se mai poate prepara de asemenea si o tinctura dintr-o parte de planta si 5 parti alcool de 70 la suta. Se iau cite 30-40 de picaturi seara, cu 30 de minute inainte de culcare. Pentru a mari actiunea sedativa si calmanta, odoleanul se asociaza cu musetel, menta, levantica.
• Paducelul (Crataegus monogyva): infuzie dintr-o lingurita de planta la 200 ml de apa clocotita. Se beau cite 2 cani pe zi.
• Porumbarul (Prunus spinosa): infuzie dintr-o lingurita de flori la 250 ml de apa clocotita. Se beau 2-3 ceaiuri pe zi.
• Ruscuta (Adonis vernalis): infuzie dintr-o lingurita de planta la 250 ml de apa clocotita. Se lasa 30 de minute, dupa care se strecoara. Se iau 2-3 linguri seara, inainte de culcare.
• Salcia (Salix alba): decoct din 10 g de coaja maruntita la 200 ml de apa. Se fierbe 20 de minute, dupa care se strecoara. Se iau 3-4 linguri pe zi.
• Sulfina (Melilotus officinalis): infuzie dintr-o lingurita de flori la 200 ml de apa clocotita. Se beau 1-2 ceaiuri pe zi.
• Sovarful (Origanum vulgare): infuzie din 2 lingurite de planta la 200 ml apa clocotita. Se bea cate 1/2-1 pahar pe zi. In caz de insomie se poate spala capul cu infuzie de sovarf: infuzie dintr-o mina de sovarf la 3 l de apa clocotita. Se lasa sa se raceasca 1-2 ore, apoi se spala capul.
• Talpa gastei (Leonorus cardiaca): infuzie din 3 linguri de planta la 300 ml de apa clocotita. Se iau 2 linguri seara, inainte de culcare.
• Teiul (Tilia platyphyllos): infuzie din 2 lingurite de flori la 200 ml de apa clocotita. Se beau 2 ceaiuri pe zi, indulcite cu miere.
• Urzica moarta (Lamium album): infuzie dintr-o lingurita de planta maruntita la 250 ml de apa clocotita. Se lasa 15-20 de minute, dupa care se strecoara. Se beau 1-2 ceaiuri pe zi.

Rasul - un medicament la indemana oricui

Rasul - un medicament la indemana oricui

Rasul este sanatate curata deoarece aceasta reactie declanseaza uluitoare modificari fiziologice pozitive. Rasul permite o imbunatatire a starii generale, o senzatie de bunastare, o atitudine mai destinsa, o marire a capacitatii de a face fata stresului, o diminuare a anxietatii, a nervozitatii si a ideilor depresive, devenind util in tratamentul hipertensiunii arteriale, al insomniilor, al cefaleelor, al epuizarii si lipsei de vitalitate si al ansamblului manifestarilor maladive ale functiilor digestive.
De fapt, actiunea terapeutica a rasului se explica prin influenta sa mecanica, fiziologica, psihica si subtila asupra organelor si structurilor finite. Astfel, rasul devine un adevarat stimulator natural.

Inainte de a ne abtine sa radem din toata inima este important sa ne aducem aminte ca:Rasul provoaca eliberarea de endorfine
Endorfinele sunt hormoni secretati de hipotalamus care poseda o structura chimica analoaga cu cea a morfinei si au efectul de a creste buna dispozitie si de a induce starea de placere, alinand durerea si imbunatatind considerabil starea sufleteasca. Rasul mareste intr-o maniera fenomenala productia lor.
Rasul stimuleaza durabil sistemul nervos parasimpatic
Sistemul nervos parasimpatic are o actiune de incetinire a ritmului cardiac, de diminuare a tensiunii arteriale, de reglare a digestiei, de ameliorare a functiei respiratorii si de control al functiilor genitale. Stimuland functionarea parasimpaticului, rasul provoaca o reducere notabila a efectelor stresului.
Rasul este un stimulator psihic
Rasul ridica o bariera a optimismului impotriva micilor depresii ale vietii cotidiene. El actioneaza impotriva toxinelor psihice si stimuleaza functiile intelectuale.
Rasul actioneaza asupra sistemului muscular
Numerosi muschi sunt pusi in miscare in timpul rasului, iar unele persoane sunt literalmente zguduite de o izbucnire in hohote de ras. Ori, chiar daca avem uneori tendinta de a uita acest fapt, exercitiul muscular activeaza toate functiile noastre vitale, o clasa de boli fiind tocmai rezultatul direct al lenei si inactivitatii fizice. Un minim de exercitiu fizic este indispensabil: plimbarea de exemplu este o modalitate simpla de a dinamiza corpul si de a-l intretine.
Rasul este el insusi un exercitiu muscular, totodata usor si cu efecte profunde, un veritabil „masaj intern“ ale carui rezultate sunt comparabile cu ale oricarui exercitiu traditional bine efectuat. In plus, este mai usor de practicat si mai placut pentru toti aceia carora sportul le repugna.
Rasul este un excelent exercitiu respirator
Respiratia este unul din pilonii sanatatii si putem ameliora sau chiar vindeca numeroase afectiuni pur si simplu reinvatand sa respiram, fiindca multi dintre noi respira defectuos, lasand deschisa poarta bolilor de tot felul.
Prin dinamizarea muschilor abdominali si toracici, rasul provoaca un salutar masaj al viscerelor si o purificare a organismului si a intregii fiinte, gratie unui aport crescut de oxigen.

De asemenea, umorul controleaza durerea prin: distragerea atentiei, reducerea tensiunii, observarea situatiei dintr-un alt unghi, cresterea numarului de endorfine. De aceea, mentinerea unei atitudini pozitive in fata provocarilor vietii, combinarea momentelor de lucru cu cele de repaos, vizionarea unei comedii, rememorarea unor momente placute alaturi de cei dragi, manifestarea compasiunii fata de semenii nostri si fata de mediul inconjurator ne pot ameliora starea psihica si fizica.

Cedinta un remediu al anxietatii?diferite cercetari

Cedinta un remediu al anxietatii?diferite cercetari

A fi credincios nu inseamna a fi habotnic. Credinta este un mod de-a ne regasi, de-a ne simti mai siguri pe noi, de-a fi convinsi ca undeva, acolo sus, cineva ne ajuta si ne iubeste neconditionat. Credinta, sustin unii oameni de stiinta, ajuta la blocarea anxietatii si chiar duce la reducerea stresului. Rezultatele unui studiu efectuat de cercetatori ai Universitatii din Toronto au aratat ca intre creierul unor necredinciosi si cei cu credinta exista diferente. La subiectii, credinciosi si necredinciosi, care au trecut prin testul controlului Stroop (masurarea activitatii creierului cu ajutorul unor electrozi amplasati pe cap), s-a observat ca activitatea in zona cortexului anterior (ACC) este mai mica la persoanele care au credinta. Anxietate mai redusa la credinciosi  Atunci cand se intampla evenimente ce produc anxietate. Cu cat este mai mare religiozitatea unei persoane, cu atat ACC-ul este mai mic, adica anxietatea este mai redusa. Realizatorii studiului tin sa arate ca religia are un efect de calmare asupra credinciosilor ceea ce face ca ei sa fie mai putin stresati cand se confrunta cu necunoscutul sau cu anumite greseli. In momente grele ne intoarcem spre Divinitate  Parte a naturii umane, religiozitatea se afla adanc intiparita in creierul uman, totul fiind programat genetic, inca de la aparitia noastra ca specie, este parerea oamenilor de stiinta de la Universitatea Yale. Copii fiind credem in supranatural, in zei sau in prieteni imaginari. Pe masura ce imbatranim, incepem sa ne concentram mai mult pe dimensiunea morala a credintei si mai putin pe aspectele sale supranaturale. Dar, dupa cum afirma cercetatorii, in perioadele grele ale existentei, oamenii tind sa se apropie de Divinitate, dovedit lucru prin numarul mare de oameni care se reintorc la credinta in momentele de criza. Paul Bloom, psiholog in cadrul prestigioasei universitati, sustine ca „impartasirea credintelor religioase i-a ajutat enorm pe stramosii nostri, in special atunci cand trebuiau sa coopereze pentru a putea vana, a apara comunitatile sau a-i ingriji pe cei suferinzi. Astfel am reusit sa intrecem celelalte specii in cursa evolutionista. Convingerile religioase se afla in creier si nu dispar niciodata”, afirma renumitul om de stiinta. Rugaciunile ii ajuta pe suferinzi?  Poate ca da, poate ca nu. Daca ar fi sa dam crezare testelor si experimentelor efectuate de o echipa de cercetatori din cadrul Universitatii Indiana, condusa de Candy Gunther Brown, rugaciunile de la capataiul suferinzilor au, intr-adevar, efectul scontat, mai ales atunci cand persoanele care se roaga il iubesc pe cel suferind sau le pasa de el. Studiul trateaza efectele „Rugaciunii de proximitate” dar nu explica mecanismul prin care s-au produs vindecarile. Poate din acest motiv, mai multi oameni de stiinta au combatut cele sustinute de d-na Brown. „Studiul, asa cum este descris nu are valoare stiintifica, mai ales ca este folosit sub forma propagandei religioase. Si-au facut propaganda religioasa pe suferinta unor amarati”, declara plin de suparare, Terry Sanderson, presedintele National Secular Society, asociatie ce promoveaza ateismul militant in societatea americana. Daca Isaac Newton credea ca Universul a fost proiectat de Dumnezeu, deoarece nu se putea forma din haos, noi, oamenii de rand, de ce sa nu avem o credinta pe care s-o respectam?

Psihoterapia se recomanda oare bolnavilor psihici?

  Psihoterapia se recomanda oare bolnavilor psihici?

Psihoterapie sau consiliere?
Cei doi termeni, sunt folositi, adesea, ca sinonimi. Totusi, psihoterapia si consilierea se deosebesc ca durata de timp, ca tehnica si apoi ca impact asupra persoanei. Psihoterapia presupune, de obicei, un numar mai mare de sedinte si o interventie de mai mare profunzime asupra personalitatii. Consilierea, in schimb, se asociaza cu o atitudine suportiva din partea consilierului, cu oferirea unor sugestii si interventii centrate pe comportament, presupunand o durata relativ mai scurta a tratamentului.
Un termen care este folosit tot mai des este cel de consultatie si se refera, mai degraba,  la o atitudine de colaborare intre client si terapeut. Clientul participa activ in deciziile privind subiectele  discutate in cadrul sedintei si in gasirea unor solutii.
Care este diferenta intre psihiatru, psiholog si psihoterapeut?
Psihiatrul este absolventul unei facultati de medicină si specializat in psihiatrie.  In competenta sa intra prevenirea, diagnosticul si tratamentul bolilor psihice. Instrumentul terapeutic principal utilizat de psihiatru este prescrierea medicatiei potrivite.
Psihologul este absolventul unei facultati de psihologie si specializat in domenii diferite: psihologie clinica, educaţionala, organizationala etc. In competenta sa intra studiul psihicului si al comportamentului uman, testarea psihologica, investigarea si recomandarea unor modalitaţi de soluţionare a diferitelor probleme psihologice.
Psihoterapeutul este specialistul (de exemplu medic sau psiholog) cu o formare postuniversitara in psihoterapie. Instrumentul terapeutic principal utilizat de psihoterapeut difera in funcţie de scoala terapeutica careia ii apartine: conversatia terapeutica, sugestia, persuasiunea, hipnoza, interventia prin arta, metodele de actiune etc.
Psihoterapia se recomanda numai bolnavilor psihici?
Cele mai multe dintre persoanele care contactează un cabinet de psihoterapie o fac pentru ca trec printr-o perioada dificila a vietii, se confrunta cu o problema existentiala complexa si, in general, pentru ca se gasesc intr-o situatie pe care considera ca nu o pot rezolva singuri sau cu ajutorul celor apropiati.
Sunt persoane care solicita ajutor pentru ca intr-adevar sufera de o boala psihica si sunt in evidenta unui cabinet psihiatric. In aceste cazuri, psihoterapia completeaza tratamentul medicamentos prescris de medicul psihiatru.
Un segment important dintre cei care solicită psihoterapie este reprezentat de persoanele care se inscriu intr-un grup de dezvoltare personala deoarece doresc sa-si imbogateasca viata personala, sa-si imbunatateasca performantele profesionale si relatiile interpersonale.

Cat dureaza o psihoterapie?
Un program terapeutic complet dureaza, in medie, intre 6 – 20 de sedinte, cu o frecventa saptamanala si o durata de 45 – 50 de minute, in psihoterapia individuala, 90 de minute pentru psihoterapia de cuplu si 120 de minute pentru terapia de grup.
Durata este diferita, de la persoana la persoana, in functie de problemele cu care aceasta se confrunta si de gradul de responsivitate si implicare in terapie. Este dificil de precizat de la prima intalnire de cate sedinte va fi nevoie, insa pe parcurs acest aspect va fi mai usor de sesizat de catre client.
De unde stiu daca terapia a avut succes sau nu?
La inceputul terapiei, psihoterapeutul stabileste, impreuna cu clientul, cateva obiective clare, care pot fi modificate pe parcurs. In felul acesta, clientul poate evalua singur daca a devenit mai putin depresiv, anxios, agresiv etc.
In cazul unei terapii reusite, clientul resimte, la un moment dat, un sentiment de usurare, insotit de mai multa energie ... de a se implica in activitati noi, in relatii noi etc.
Si un alt “semn”, dar care apare dupa o anumita perioada de timp, este atunci cand clientul realizeaza ca ... nu mai face aceleasi greseli, care inainte aproape ca se inscriau intr-un tipar.
Sedintele de psihoterapie sunt confidentiale?
Confidentialitatea este garantata, cu exceptia situatiilor in care exista riscul ca persoana sa isi faca rau singura.
Pentru persoanele cu resurse foarte limitate, exista institutii care ofera servicii de consiliere psihologica si psihoterapie gratuite – de exemplu: ONG-uri, policlinici, spitale de psihiatrie.

Psihoterapia de grup

      PSIHOTERAPIE DE GRUP

O alternativa la psihoterapia individuala este psihoterapia de grup, ca modalitate mai economica si eficienta de terapie. Interactiunea dintre membri ofera o bogatie de informatii si suport psihologic. In grup devin vizibile modele de comportament, se pot trage concluzii si se pot face corectii mai precise si mai rapide decat in terapia individuala. Din acest motiv, multe persoane gasesc grupurile de terapie folositoare si eficiente.
Sunt multe probleme care pot fi abordate prin terapia de grup: depresia, stresul, anxietatea, fobia, stima de sine scazuta, atacurile de panica, tulburarile alimentare, epuizarea profesionala etc.

Pentru persoanele cu dificultati de relationare sau comunicare, pentru care este dificil sa isi faca prieteni sau sa ii pastreze, terapia de grup se dovedeste o excelenta oportunitate in dezvoltarea relatiilor si abilitatilor interpersonale. Grupul se dovedeste un loc si un instrument cu care se pot lucra si „repara” dificultati si neintelegeri aparute in cadrul diferitelor relatii, din interiorul sau din afara grupului. Comparata cu terapia individuala, terapia de grup este mai apropiata de realitatea locului de munca, a familiei sau scolii. Este, de asemenea, o oportunitate pentru dezvoltarea mai multor relatii in acelasi timp.

Intr-un grup, impreună cu ceilalti construiesti un mediu sigur, confidential,
unde ai urmatoarele oportunitati:
 Sa dezvolti un sens al acceptarii si al apartinerii
 Sa dezvolti întelegerea si insight-ul  Sa inveti cum esti perceput de ceilalti   Sa descoperi cauzele si efectele comportamentelor negative sau
neadaptative
  Sa inveti si sa practici noi comportamente si abilităti de comunicare
  Sa testezi realitatea   Sa te identifici cu altii si să inveti de la altii
  Sa-i ajuti pe altii.
Cum decurge terapia de grup?
In cadrul cabinetului aceasta este prin excelenta o metoda de lucru in grup, o modalitate de a invata prin a face. Prin tehnicile sale specifice (inversiunea de rol, concretizarea etc) pot fi puse in scena, intr-un cadru securizant, diferite dimensiuni ale vietii noastre sau diferite situatii problematice. Sunt redescoperite, astfel, resursele de spontaneitate si creativitate care permit stabilirea unui echilibru mai armonois intre exigentele interne si cerintele externe.
Subiecte variate sunt discutate si lucrate în grup, inclusiv ganduri si sentimente despre evenimente sau relatii care se intampla in interiorul si exteriorul grupului. Membrii grupului sunt incurajati sa fie activi verbal, deschisi si introspectivi. Se discuta despre ce ii îngrijoreaza si sunt incurajati sa interactioneze unii cu ceilalti in timpul sesiunilor. Este nevoie de curaj pentru a pune in discutie cu celelalte persoane sentimente personale. Atunci cand esti cinstit in legatura cu trairile tale, pozitive sau negative, poti fi surprins in mod plăcut de raspunsul primit de la colegii de grup.
Oricum, cele mai multe persoane isi doresc sa aiba ocazia de a-si expune in mod onest sentimentele si gandurile si sa primeasca un feed-back la fel de onest.  Astfel de discutii aduc beneficii enorme.
Durata si frecventaintalnirilor.
Grupul se intalneste saptamanal, pentru doua ore si are, in mod obisnuit,6 – 8 membri.
Continuitatea este foarte importanta pentru functionarea grupului. Este de preferat ca obligatiile cotidiene sa nu interfereze cu intalnirile grupului.  Intalnirile regulate si consistenta participarilor sunt necesare pentru a aduce cele mai multe beneficii terapiei. Neparticiparea la sesiuni sau renuntarea prematura au un efect negativ, atat asupra individului, cat si asupra grupului.  
Intalnirile din afara grupului de terapie
Socializarea intre membrii, in afara grupului, este contraproductiva si puternic descurajata in perioada in care indivizii sunt in grupul de terapie. Membrii care se intalnesc in afara terapiei pierd obiectivitatea si respectul unul fata de celalalt si progresul terapeutic este impiedicat. Celor care se intalnesc in afara grupului, accidental sau intentionat, li se cere sa discute la urmatoarea intalnire a grupului aspectele importante ale intalnirii lor.
Confidentialitatea
Este cea mai importanta conditie a oricarui tip de terapie. Oamenii nu vor releva aspecte intime despre ei daca nu ar avea incredere ca identitatea lor va ramane protejata in fata persoanelor din afara grupului. De aceea, este esential ca membrii grupului sa se abtină de la discutii din afara grupului, in ceea ce priveste gandurile si sentimentele care le-au fost incredintate de catre ceilalti. Numele si identitatea celorlalti membri ai grupului trebuie sa fie de asemenea strict protejate.