Anxietate

                                    Generalitati despre anxietate

O nouă boală ameninţă Europa. Cancerele, bolile cardiovasculare, diabetul nu mai par atât de înfricoşătoare. Progresele în medicină sporesc şansele de diagnosticare precoce, de tratament şi de vindecare a acestor afecţiuni grave, care conduceau în clasamentele mortalităţii. Boala omului contemporan atacă mintea şi sufletul. Se numeşte depresie. Numele ei sună atât de banal, încât gravitatea e uneori luată în derâdere. Depresia este una dintre cauzele importante ale sinuciderilor, iar numărul celor care şi-au pus capăt vieţii însumează în Europa 57.000 de persoane, la nivelul anului 2006. Pornind de la aceste statistici îngrijorătoare, Uniunea Europeană şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii cheamă guvernele la acţiune comună de prevenire a depresiei şi a suicidului. Apelul nu este însă auzit de autorităţile române, căci, în România, sănătatea mintală este în continuare absentă de pe agenda publică. România se află printre statele lipsite de un plan strategic naţional de prevenire a depresiei. Pe harta statelor cu cercetări care să evalueze starea de sănătate mintală a populaţiei, România e o pată albă. Suntem pe ultimul loc în Europa în ce priveşte accesul populaţiei la servicii de îngrijire la domiciliu şi deţinem, în compensaţie, un prim loc european la accesul în spitalele de psihiatrie. Acest loc fruntaş se traduce prin faptul că diagnosticarea se face târziu, în episoadele de criză, care cer spitalizarea la fel se intampla si in cazul anxietatii generalizate, al atacurilor de panica si al altor probleme de ordin psihologic.

Lipsa prevenţiei, a monitorizării pacienţilor deja diagnosticaţi, nivel ridicat de stigmatizare şi discriminare. Suferinţa psihică e un tabu de nedepăşit. Sistemul de sănătate mintală este, la rându-i, victima acestei stigmatizări.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Comisia Europeană ne dau aceste statistici in cadrul conferinţa de la Budapesta ,: în clasamentul celor mai răspândite boli, afecţiunile neuropsihiatrice ocupă locul II, cu o pondere de 19,3% fiind in crestere, fiind surclasate doar de bolile cardiovasculare (22,9%). Dar câţi ştiu că afecţiunile psihiatrice au o răspândire mai mare decât neoplasmul malign (11%) .

Depresia afecteaza mai mult de 17 millioane de oameni in SUA si este de multe ori denumita "gripa" psihiatriei. De multe ori auzim persoane ce spun: "Sunt deprimat", dar depresia manifesta clinic difera de ceea ce numim o stare de suparare. Depresia dureaza mai mult (cel putin doua saptamani) si afecteaza mai mult decat dispozitia individului. Nu este ceva de care poti scapa ori de cate ori vrei tu.

Exista mai multe forme clinice de depresie:
- (simptomele dureaza mai mult de doua saptamani);
- distimia (depresie cronica);
- tulburarea bipolara sau boala maniaco-depresiva (existenta de episoade depresive si maniacale);
- depresia asociata unui anumit sezon (depresie ce se instaleaza doar iarna).

Majoritatea persoanelor cu tentative de suicid sufera de depresie. In grupa de varsta 18-24 de ani, suicidul este a treia cauza de deces. Simptomele depresiei manifeste clinic se instaleaza la inceputul varstei adulte. Pe langa o dispozitie depresiva, simptomele acestei afectiuni mai includ:

- Modificarea apetitului cu o crestere/scadere semnificativa in greutate;
- Modificarea somnului (prea mult sau prea putin);
- Scaderea interesului pentru viata;
- Incapacitate de concentrare sau de a lua decizii;
- Stare de slabiciune;
- Sentimente de vina nejustificate;
- Ganduri legate de moarte si suicid;
- Modificari fiziologice (cefalee sau constipatie).

Tulburarile de anxietate cuprind o serie de probleme. In aceasta categorie se includ urmatoarele forme: anxietate generalizata, fobia sociala, fobii specifice (ex. fobia de insecte, frica de spatii deschise sau inchise), atacul de panica, tulburarea obsesiv-compulsiva si stresul post-traumatic.
Anxietatea reprezinta o problema foarte frecvent intalnita in viata de zi cu zi. Aproximativ 25% din populatie sufera de anxietate care ar necesita tratament intr-o anumita perioada a vietii lor. Alti 25% au o anxietate mai putin severa (ex. frica de soareci sau paianjen).

Fobia sociala Consta in frica de evaluarea si judecata negativa a altor oameni. De aceea oamenilor caracterizate prin fobie sociala le este frica sa faca ceva ce le-ar putea umili in fata publicului – de ex. a vorbi in public, a folosi toalete publice, a manca sau a bea in public, sau orice alta situatie sociala incluzand comportamentul la petreceri sau/si la locul de munca. Cei care sufera de fobie sociala poate sa simta frica in cazul unei singure, sau in cazul mai multor situatii. Aceasta frica poate sa conduca la evitarea situatiilor respective, care, ulterior poate sa ajunga la izolare.

Fobii specifice
O persoana cu fobie specifica simte o frica persistenta si irationala de un obiect specific sau de o situatie. Frica poate sa apara fata de anumite animale, locuri sau persoane, si poate sa fie atat de intensa incat persoana respectiva va manifesta simptome fizice intense sau atac de panica.
Aceste fobii se pot referi la caini, sange, furtuna, paianjeni, ace, sau la alte obiecte si situatii, dar, in orice caz anxietatea resimtita este exagerata si tulburatoare.
Adultii care sufera de fobii de obicei sunt constienti de faptul ca frica lor este exagerata si irationala. In orice caz nevoia lor de a evita obiectul, situatia sau persoana care stau la baza fricii poate sa le restranga viata.

Tulburare de panica Atacurile de panica sunt comune in populatia umana comparativ cu tulburarile de panica, care sunt mai rar intalnite. Atacurile de panica pot sa nu fie legate de o situatie anume, ci pot aparea spontan. Pentru ca o persoana sa fie diagnosticata cu tulburare de panica, trebuie sa aiba circa 4 atacuri de panica lunar intr-o perioada mai indelungata. Tulburarea de panica poate sa fie diagnosticata daca atacurile de panica sunt frecvente si exista si o frica intensa si persistenta de aparitia unui alt atac de panica.

Tulburarea obsesiv-compulsiva (ocd) Oamenii care au aceasta tulburare au ganduri (ex. O femeie are senzatia ca sotul ei o insala fara a avea insa nici un indiciu) sau impulsuri (obsesii) intruzive, involuntare si nedorite. In acelasi timp se simt si fortate sa efectueze ritualuri mentale si comportamentale, ca de ex. spalatul excesiv al mainilor, dusuri excesiv de frecvente (de mai multe ori pe zi), sau verificarea repetitiva a anumitor lucruri (de ex. daca a incuiat usa, sau daca a stins aragazul). De obicei sunt constienti de irationalitatea si natura excesive a comportamentelor sau a gandurilor lor.

Tulburare de stres post-traumatic (ptsd)
Apare dupa un eveniment extrem de traumatic. Evenimentul poate sa fie recent (ex. accident de masina, abuz fizic) sau poate sa fie intamplat in trecut (ex. abuz sexual in copilarie). Reactii de suferinta, soc si furie sunt reactii normale dupa evenimente traumatice. Oamenii cu PTSD manifesta reactii severe, prelungite si intruzive, care afecteaza in mod dramatic viata lor de zi cu zi. Acestea pot sa includa ganduri sau imagini intruzive despre situatia traumatizanta, care sunt la fel de, sau chiar si mai stresante decat evenimentul original. De obicei oamenii incep sa evite situatiile sau evenimentele care le reamintesc de trauma, inclusiv locuri si situatii similare.

Agorafobia - frica de a ramane singur;
- frica de a fi si de a-si pierde controlul intr-un spatiu public;
- frica de a se afla intr-un spatiu din care iesirea este dificila (lift) ;
- atasament fata de camin (pot sta in casa chiar si ani de zile) ;
- dependenta de membrii familiei;
- sentimente de neputinta;
- senzatie de corp imaterial;
- impresia de neverosimil fata de mediul inconjurator.

Daca agorafobia este in cadrul tulburarii de panica atunci pot sa apara si semnele si simptomele atacului de panica:
-transpiratie abundenta;
-ameteala;
-dispnee (dificultate in respiratie) ;
-eritroza (inrosirea tegumentului fetei) ;
-senzatie de lesin;
-durere acuta toracica;
-dificultate la inghitit;
-cresterea frecventei cardiace;
-greata/disconfort abdominal;
-confuzie;
-amorteala;
-frica de a nu innebuni/moarte.